Wednesday, April 17, 2013

Cu primăvara-n suflet




M-am născut așa, simplu, din natură,
dintr-un curcubeu și o picătură
de ploaie nervoasă și rece
când timpul se-ntreba ce se petrece.

M-am născut strângând în brațe-un nor,
când nu știam să râd, dar știam să zbor;
și am zburat cu fluturii, printre flori,
am învățat să plâng în mii de culori.

M-am născut cu flori de cireș în mână,
cu stele-n privire și aripi de zână,
cu Aprilie drept naș, primăvara drept nașă
cu cer și izvoare - cea mai scumpă cămașă.

M-am născut printre foșnete fără să știu,
printre petale pictate seara târziu,
printre cuvinte și lumi întortocheate,
să curg printre oameni în tablouri abstracte.





Tuesday, April 16, 2013

I do! I do! I DO!






Do you know how it feels to see hearts and minds, not people, and most of all, to be able to read each of them, word by word?

Do you know that moment when you stop the music because you need to listen to your thoughts?

Do you know that moment when you want to help, but you can’t and all you can do is just stand there and stare powerless?

Do you know how it feels to be on the other side of the river?

Do you know that moment when you literally kill a dream because it’s more than impossible to make it come true?

Do you know how it feels to have only one heart and too many people to love?

Do you know how suffocating and painful listening to someone’s favourite song can be?

Do you know how powerful words can be and how many worlds you can build or worse, destroy with them?

Do you know that all the stress you are hosting inside will eventually tear you apart?

Do you know that you are not in this world to suffer, but to meet a limited number of people? Once the target is achieved, you’ll be dead and gone.


Saturday, April 6, 2013

Lasă-mă, dar nu mă lăsa...

Când râd ca un copil fericit, lasă-mă!
Inocența este cea mai de preț magie a mea.
Când plâng fără un motiv serios, lasă-mă!
Am nevoie de lacrimi ca să fiu în armonie cu mine însămi.
Când complic lucrurile fără sens, lasă-mă!
Dacă n-aș fi complexă și aiurită, nu m-ai iubi.
Când mă agit pentru ceea ce numești "nimicuri", lasă-mă!
Pentru mine orice detaliu contează mai mult decât crezi.
Când tac și privesc pierdută în zare, lasă-mă!
Am nevoie să visez la fel cum tu ai nevoie să respiri.
Când citesc ore în șir fără să te observ, lasă-mă!
Sunt cum sunt pentru că am trăit atâtea vieți printre pagini.


Când mi-e frig și tremur zgribulită, nu mă lăsa!
Căldura brațelor tale sunt căminul meu pe orice vreme.
Când mi-e teamă de întuneric, nu mă lăsa!
Fără ochii tăi mă pierd și sub cel mai senin cer.
Când adorm și înfrunți singur orele târzii, nu mă lăsa!
Am nevoie să-mi veghezi visele și să alungi monștrii.
Când alerg speriată de realitate, nu mă lăsa!
Colorează-mi dorințele și le voi împărți mereu cu tine.
Când ploaia îmi inundă gândurile, nu mă lăsa!
Luminează-mi zilele și eu îți voi ocroti nopțile.
Când îmi aduc furtunile cu mine, nu mă lăsa!
Nimic nu este mai liniștitor decât existența ta.

Friday, April 5, 2013

A sigh for...

...the dreams that will always be only dreams 
...the tears that will never be shed 
...the words that will never be said 
...the hugs that will never be shared
...the feelings that will never be uttered
...the trips that will never take place
...the eyes that will never see each other
...the hands that will never touch
...the hearts that will never match
...the wings that will never fly 
...the hopes that will never die...

Un 2024 cât mai bun!

Pexels: Jill Wellington Sunt aproape 3 ani de când nu am mai scris aici și mai pe nicăieri. Prioritățile au fost altele, viața s-a scurs ori...