Monday, August 15, 2016

Mi-ai fericit 10 ani din viaţă




Iniţial aş fi zis că mi-ai mâncat 10 ani din viaţă :))) dar ştim amândoi că nu este aşa pentru că în aceşti ani întregi de când îmi eşti şi îţi sunt tot, cu şi prin tine am devenit un om mai frumos, mai bun, mai deschis, mai răbdător.

Am crescut mult şi am învăţat multe despre viaţă, despre mine, despre tine, despre noi, despre iubire.

M-ai răsfăţat şi te-am răsfăţat.
M-ai certat şi te-am certat.
M-ai împăcat şi te-am împăcat.

Am învăţat împreună că doi oameni cu pasiuni şi firi diferite pot fi fericiţi împreună dacă au aceleaşi idealuri, aceleaşi vise, aceeaşi inimă deschisă către omul iubit.

Am învăţat că indiferent de cât de însorită sau înnorată ar fi vremea pe strada noastră, vom merge pe acelaşi drum mereu, mână în mână, suflet lângă suflet.

Am învăţat că eşti mereu acolo când mă împiedic şi cad sau când mă înham la mai mult decât pot duce. Am învăţat să fiu mereu refugiul tău în zile cu furtună, să presar câteva raze de soare şi-un curcubeu atunci când plouă prea tare.

Am învăţat ce înseamnă dorul, chinul de a fi departe de fiinţa iubită şi, mai ales, cât de dulce poate fi revederea de fiecare dată.

Pentru toate astea şi pentru infinit mai multe, îţi mulţumesc şi te iubesc, omul meu frumos! :)



Wednesday, August 3, 2016

Dimineţi cu iz de vacanţă (4)


De câteva zile, pescăruşii, locatari pe blocul vecin, sunt foarte agitaţi. Par mai gălăgioşi decât în orice altă perioadă. Cântă a disperare, a doruri grele, a dor de ducă...

Poate și ei suferă de căldura infernală ce a pus stăpânire pe marele oraș aglomerat și prăfuit. Poate nu le mai ajunge lacul din apropiere în care se scaldă adesea.

Sau poate... și lor le este dor de mare. 
De valurile înspumate ce sărută sălbatic țărmul, de valurile line ce mângâie același țărm ars de soare, de briza blândă ce te face să te simți mai liber decât păsările cerului, de răcoarea serilor lungi și silențioase, de cerul ce se contopește cu marea într-o îmbrățișare infinită la orizont...

Poate și ei tânjesc-și poarte din nou pașii pe nisipul fin și cald și să plutească în voie pe nesfârșita întindere albastră.

Da, le este tare dor de mare... ca şi mie...


Un 2024 cât mai bun!

Pexels: Jill Wellington Sunt aproape 3 ani de când nu am mai scris aici și mai pe nicăieri. Prioritățile au fost altele, viața s-a scurs ori...