Himere

Aş vrea să adorm încet în cer

să curg în ploi mărunte peste voi,

să vin cu primăvara când e ger,

să împlinesc dorinţe, să le-mpart la doi...

Aş vrea să fur emoţii chinuite,

să răsar soare în dureri ascunse,

să mă-nvelesc cu gânduri obosite,

s-aştern lumină-n sufletele plânse...

Aş vrea să fiu burete să pot şterge

poveştile în cearcăne sculptate,

să pun roţi noi la tot ce nu mai merge,

să scot la mal speranţe înecate...

Aş vrea să cos cu raze aripi frânte,

să semăn fericire printre lacrimi,

să sting cu dragoste cele mai crunte lupte,

să curăţ Universul de amare patimi...

Aş vrea să scutur noaptea de steluţe moarte,

să dăruiesc bilete dus-întors în viaţă,

să potolesc c-un gest furtuni nemeritate ,

să strâng în braţe visele de dimineaţă...

Lume pestriţă

Sunt acei oameni...
...care iţi sunt atât de dragi încât iţi vine să îi îmbrătişezi până le tai respiraţia
...pe care mai bine îi laşi să vorbească decât să iţi consumi energia pentru a-i contrazice pentru că nu merită
...care îţi umplu sufletul de energie pozitivă prin simpla lor prezenţă
...care vorbesc plini de pasiune despre orice şi care te vrăjesc pur si simplu prin talentul înnăscut de orator
...care iţi atrag atenţia că eşti prea sincer, că ar trebui să fii mai diplomat şi să iţi "coafezi" frazele atunci când vrei să spui ceva (de ce ai face asta?)
...care sunt departe şi totuşi în sufletul tău sunt mereu aproape orice s-ar intampla
...care îţi împărtăşesc dureri şi tristeţi pe care ai puterea să le vindeci, macar un pic
...alături de care te bucuri, râzi şi trăieşti clipe minunate prin simplul fapt că staţi la poveşti
...care te obosesc psihic de fiecare dată când îi întâlneşti
...care iau cu asalt fiecare încăpere, umplând-o cu energie nefastă
...cu care împărtăşeşti păreri despre cărţi, melodii şi viaţă
...care ar dori să trăiască într-o epocă demult apusă pentru că nu îşi găsesc locul în lumea asta prea mare
...care fac artă din orice, oricând, fără să obosească
...care se îndrăgostesc de cine nu trebuie şi îşi neagă sentimentele
...care şi-au păstrat sclipirea copilăriei atât de adânc înrădăcinată încât nu-i poţi privi niciodată ca pe nişte adulţi
...pe care îi vei iubi şi ierta indiferent cât de mult ar greşi
...care te fac să înţelegi că lucrurile frumoase chiar se întâmplă atunci când te aştepţi mai puţin
... care ți se aștern în suflet cu delicatețe. Ca și cum s-ar așeza în tăcere pe o bancă, sub un nuc bătrân, cuprins de toamnă... Ca și cum ar îmbrățișa un apus leneș de soare, la țară... 
... care îţi fac viaţa mai dulce doar prin simplul fapt că există. Şi ei nici măcar nu ştiu asta... 
... de care ai nevoie în doze zilnice, fără de care simţi că te sufoci, că lumea devine prea mică şi gri, că te stingi ca o lumânare aprinsă inutil în miezul zilei...

Silly questions

Why are you writing about broken butterflies in the middle of the night?
Why aren't you counting the stars instead?

Why are you getting stuck in the past so often?

Why do you feel empty despite your full stomach?

Why are you letting so many things unsaid?

Why don't you put an end to a wrong story?

Why are you dreaming more during the day than at night?
Why are you carrying your burdens all over the places?

Why don't you stop and get some rest once in a while?

Why are you lying to yourself so often?

Why don't you open you eyes?

...

A haiku about life

Why why why why why?

Why why why why why why why?

Why why why? That's why!

Sevrajul cititorului

Uneori îmi este teamă să încep lectura unei noi cărţi, îmi este teamă de noua lume în care voi pătrunde brusc şi care mă va hipnotiza după numai câteva pagini. Îmi va invada toţi porii ca un virus letal, şi mă va lăsa bolnavă după ultima pagină, când sunt pur şi simplu aruncată afară în cel mai nemilos mod, în mijlocul realităţii ameţitoare. Singura cale de a reintra este de a reciti cartea, ceea ce de obicei nu îndrăznesc să fac prea curând. Pentru că... îmi este teamă...
Şi totuşi aleg cu grijă un alt titlu, o altă carte, o altă lume... 
Ştiu că voi râde ca un copil fără griji şi voi plânge ca o nebună isterică, trăind cu intensitate maximă fiecare pasaj. Şi, înainte să îmi dau seama, voi deveni chiar eu acel personaj care suferă sau este fericit, care iubeşte sau urăşte, care la final îşi îndeplineşte toate dorinţele sau se sinucide... 
Este o senzaţie minunată şi înspăimântătoare în acelaşi timp... Cine spunea că cititul nu este palpitant?

Sleeping Beauty

She suddenly woke up and realized that Prince Charming didn't even kiss her. He just showed up. But his presence there at that very moment was so overwhelming, that it mattered the most and she didn't need anything else. She is now awake, back to the world, much more confused than before, but so much alive!

Without...

You're a disaster without me... I'm Pandora's box without you...

2013 vs. 2012

S-a terminat! Am socotit, am adunat, am tras linie şi am pus pe rafturile din spate toate cele nefolositoare rămase din 2012. Stresul, frustrările, greutăţile, pierderile, lacrimile, nopţile albe şi eşecurile. Am ales să le păstrez în loc să le arunc pentru că toate cuprind lecţii importante de "Aşa nu!" . Vor sta acolo, în întuneric pentru a-mi servi poate, uneori drept exemplu ca să nu mai repet greşeli stupide.

2012 a fost un an din care am învăţat ceea ce vreau să fiu şi, mai ales, ceea ce nu vreau să (mai) fiu. Am învăţat cât de mult te poţi transforma dacă accepţi să duci la bun sfârşit activităţi pe care le faci din obligaţie. Am învăţat că este bine să lucrezi într-un mediu competitiv, dar dacă nu e ceea ce îţi doreşti, rişti să devii ceea ce vezi zilnic în jurul tău şi sigur nu vrei să devii, ca să nu mai zic de cât de mult îi poţi îndepărta pe cei din jurul tău din cauza oboselii şi  amărăciunii cauzate de neîmplinri profesionale. Am învăţat că am pierdut foarte multă energie pentru lucruri care nu merită şi care nu te ajută aproape deloc pentru a fi împlinit spiritual. Am învăţat, cu regret, că nu am folosit până acum nici jumătate din toate"harurile" cu care am fost înzestrată şi este timpul să schimb asta. 

Am învăţat atât de multe lucruri, bune şi rele, în 2012 încât ştiu că în 2013 umbra trecutului va rămâne în urmă şi abia o voi mai zări făcându-mi neputincioasă cu mâna...
Ştiu că anul acesta, cu riscul de a părea egocentrică, voi face cât mai multe lucruri care mă vor face să mă simt bine şi să nu am regrete că am pierdut timpul aiurea. Voi acorda mai multă atenţie oamenilor pe care îi iubesc şi activităţilor care îmi plac, voi visa mai puţin şi voi acţiona mai mult astfel încât la sfârşitul fiecărei luni din acest an să fiu mulţumită, dacă nu, chiar fericită...
Voi păşi cu mai multă grijă ca să am timp să trăiesc toate momentele frumoase, voi respira mai mult, îmi voi regăsi sufletul şi îl voi aduce înapoi de pe drumurile pe care a rătăcit fără rost în trecut... Voi fi mai mult "eu"! Sunt gata! :)

Tired...

I don't know how much I can handle your clouds, people! Please let me enjoy my spot of sun instead of covering me with your darkness... At least once in a while, let me be!

Happiness and Love

You are a handwritten poem, 

a sad rainbow, 

a long love letter, 

a silent flower, 

a bedtime story; 

I am a blushing cherry, 

a warm hug, 

a soft goodbye kiss, 

a pair of butterfly wings,

an incomplete lullaby;

You are an untainted angel

a midnight whisper,

a miracle of love,

an untold truth,

a wish on a shooting star;

I am an unread diary,

an undeclared goddess,

an old book,

a rainy desert,

a secret garden;

You are a morning dream,

an undiscovered mountain,

a pair of granny glasses,

an unwritten lyric,

a forgiven mistake;

I am a summer thunder,

an unconfessed love,

a parent's blessing,

a sparkling eye,

a fair dawn sky.

We are sleepless nights,

never ending seasons,

monsters that became angels,

foreverness sprinkles,

survivors of a mad world...

http://www.youtube.com/watch?v=a7ss2D_OYqk 

Pure Love

I love your strong arms because they offer me comfort, warmth and protection... I love your bright eyes because they lighten my way in life, being my guide... I love you because there is no one in the world who could make me the happiest woman alive. You are my life, my soul, my home, my Everything. Thank you for having chosen me! 

You

The only song I listen every day is the song of Love, written deep in our souls ♥ You are my Happiness, my Family, MY ALL! 

O zi de naştere uitată...

Goana isterică după cumpărături s-a încheiat. Toţi suntem acum gata să petrecem Crăciunul în familie, în jurul unei mese bogate. Am făcut curăţenie, am gătit de zor tot felul de bucate, am primenit casa, ne-am cumpărat haine noi (că doar aşa se obişnuieşte de sărbători, nu?), am cumpărat cadouri pentru cei dragi, am împodobit bradul şi casa, unii au tăiat şi porcul...

Acum suntem pregătiţi cum ştim mai bine pentru a sărbători Crăciunul, ştim că mulţi dintre noi vom mânca până nu vom mai putea, alţii vor mai şi bea, ca să se simtă cât mai bine şi să poată spune apoi că au avut sărbători fericite.

Aaaa! Şi să nu uităm de unul dintre cele mai cunoscute şi îndrăgite  personaje din această perioadă: Moşul, care vine noaptea la cei ce au fost cuminţi tot anul, se strecoară prin gaura cheii sau pe horn şi lasă diverse cadouri sub bradul decorat cu luminiţe.

Şi cam aşa ştim noi în ziua de astăzi să ne bucurăm de această sărbătoare care şi-a pierdut destul de mult (aproape de tot?) semnificaţia care ar trebui să primeze pentru creştini...

Teoretic, ştim cu toţii: Crăciunul reprezintă Naşterea Domnului Iisus Hristos. Nu am uitat, dar parcă nu vrem să ne amintim. A rămas o zi umbrită profund  de notorietatea lui Moş Crăciun, din ce în ce mai mediatizat. Pe el îl aşteptăm în fiecare noapte de 25 decembrie... 

Oare câţi dintre noi se pregătesc şi spiritual pentru această zi Sfântă, oare câţi dintre noi mai au răbdare să stea câteva ore la biserică pentru a-şi hrăni sufletul înainte să se bucure cumpătat din bucatele pregătite cu trudă?

Este oare posibil să trăim frumos şi curat în lumea contemporană şi să ne bucurăm de tot ceea ce primim, dar fără să exagerăm? Să fim "în trend" şi totuşi să nu uităm că dacă viaţa noastră a ajuns până aici, înseamnă că Cineva a permis asta?

Nu intenţionez să convertesc pe nimeni, nu suntem sfinţi, facem greşeli, trăim într-o lume în care totul se întâmplă mult prea repede, în care nu mai avem timp de nimic... Dar poate ar trebui să facem un efort din când în când să-i cumpărăm o haină nouă şi sufletului nostru... 

Şi să nu uităm de Ziua de Naştere pe care are trebui să o sărbatorim pe 25 decembrie. EL nu ne uită nici chiar în cele mai grele momente...

P.S. Crăciun frumos, plin de lumină divină şi multă iubire! :-)

Ego

Never forget yourself while trying to make the others happy. You deserve to be happy too...

De ieri...

Toamna îmi aleargă desculţă prin suflet, răscolind versuri parfumate...

Just TURN IT!

Another empty page, as empty as Heaven in a world of sinners. You left it unwritten even though you always said you'll throw away the large amount of waste you carry, that you will free your heart and mind and go on flying on this never-ending path, once the burden is gone. But you are becoming such a liar, I'm telling you, I don't recognize you anymore. Even the wrinkles on your forehead and the shadows under your eyes have written more stories then your hand with a pencil has. You are turning into that useless grown up you promised you'll never be, wasting your life on crap, killing time although you know that every second should be cherished and used fully. Life doesn't have a rewind button and you must take revenge somehow for all those bruises they caused you in the past. This is your tool and you'll see it's as simple as unwrapping a gift in a Christmas morning.
Just turn the page! Write what you need to write, draw it, colour it, from top to bottom and turn it once and for all! You deserve going forward and even burn that page if you have to!

Happily ever after?

When you love someone, you become the most beautiful blind person on earth. Your heart is then wrapped in a hermetic glass box. It can see everything around, but never gets aware of any other sparkle or any other bloom from the outside world.

The heart absorbs selfishly within the box every little piece of your body: eyes, hands, legs, brain, nose, everything! You walk around with a mesmerized look, everybody can read happiness in your halo, your hands only respond when softly touching the body of the beloved one, your legs lead you unconsciously to him, the only perfume you want to wear is the one his skin imprints in your entire being after every hug. There is no better dessert in the world like his kisses, his voice is the best song in your playlist and if every night you close your eyes the darkness turns into colours, it's his fault of course. 
Luckily your heart is protected all this time by its shield and the feelings inside will last forever, will grow old and surpass any danger, any cloud, any storm.

But... what if... the box cracks?...

Ex-life

Once upon a time, I was living in peace and harmony, I was enjoying the silence of the universe, wandering quietly between the stars, picking flowers in Heaven, playing hide and sick with the Angels, flying up in the skies and my wings never hurt. Dew kisses in the morning, rainbow sprinkles in my pocket, cozy clouds beneath my feet... No pain, no darkness, no wickedness or hatred. Paradise was my home and I was really happy!

Then I was born...

It's time...

... to take that fake smile and put it on your face... again
... to act like you don't care
... to play that same dusty "happiness" game
... to speak as if you really know the subject
... to go to bed with the lights on as you are too afraid of that monster you carry inside
... to hold your tears until you drown 
... to play alive when you are actually dead and gone
... to refuse any helping hand because you are fine, aren't you?
... to let the sky crumble... who needs it anyway?
... to be that brave warrior who saves everybody except himself

Happiness is...

… that little 5-year-old girl jumping around on her way to kindergarten, despite the rain, the cold and sad clouds

… the chestnut you pick from the ground while you take your soul for a walk on the autumn’s alleys

… the blooming flowers you receive from the beloved one with no special occasion

… the songs you enjoy in the forest on a shiny spring day and the flowers you pick for your mother, knowing that her eyes will sparkle with joy when she receives them

… the time you spend reading books far away from the crowds, hidden in your own shell, at least for a while

... taking every day a little piece of yourself and modelling it the way you have always wished

... making a wish when seeing a shooting star, while holding hands with the one you love
...a hot chicken soup when you are sick, cooked your dearest one

... growing up to be the pride of your parents and their main reason to go on, no matter what

... being surrounded by optimistic and self-confident people who make you feel the same way

... the bed-time-stories you read every evening to that little human being that fills your room and heart with innocent giggles

... a warm cozy Christmas spent at home

... playing with snow in a dreamy cold day of December, laying down on the ground in silence and loving each soft pure snowflake that gently kisses your face, sacrificing itself

... a nasty dragonfly in the heat of the summer, spreading its freedom as if life never ended

... whatever makes you feel peaceful, joyful, free and grateful for everything you have and everything you are...