Wednesday, July 29, 2015

Emma's Pages (7)

source
- It was one of the most beautiful things I have ever lived and felt..., Emma said with sparkling eyes. 
- And then??, Annie asked bewildered and impatient.
- You see, it was too much magic in one single place of the world, there was much more magic than two people could ever handle together. It was... beautifully overwhelming. This is why we broke up.
- Huh? You have to be kidding me, Annie jumped with frustration.
- I knew you wouldn't understandEmma said with a half-sad, half-amused smile and left the house, getting lost in the fresh air of the garden.


Wednesday, July 8, 2015

Bărcuţe de dovlecei cu carne tocată



Este piaţa plină de dovlecei de câteva săptămâni bune şi pentru că îmi plac preparaţi în diverse feluri, de data asta i-am gătit sub formă de bărcuţe umplute cu carne tocată.

Când eram mici, mama noastră ne făcea adesea şniţele din dovelcei cu mujdei de usturoi. Deja îmi plouă în gură când mă gândesc! Anul ăsta nu am făcut şniţele, dar am încercat chifteluţe cu brânză. Un adevărat deliciu pentru care voi posta reţeta în curând.

Până atunci, să vă povestesc despre bărcuţe. Am făcut o cantitate mică pentru că în acelaşi timp am gătit şi pacheţele de vinete cu carne tocată (reţeta aici). Şi pentru că mi-a mai rămas aluat, am umplut şi un ardei gras. Rezultatul a fost la fel de delicios.

Ce am folosit:

- un dovlecel
- 200 g carne tocată porc şi vită (se poate folosi orice tip de amestec şi indicat ar fi să tocăm carnea acasă, dacă avem cu ce. Eu nu am avut, aşa că am cumpărat gata tocată)
- două linguri de ulei
- 100 g telemea
- două roşii
- doi căţei de usturoi
- o ceapă verde
- 150 ml suc de roşii
- verdeaţă (mărar, pătrunjel)
- sare, piper după gust 
- oregano (opţional)


Cum am procedat:

Într-o tigaie, am pus la călit în ulei, ceapa şi un căţel de usturoi tocate mărunt, am adăugat carnea tocată, mestecând pentru un minut-două, am adăugat sarea, piperul şi roşiile tăiate cubuleţe şi am lăsat să scadă bine. La final, am adăugat verdeaţa tocată.

Am tăiat dovleceii în jumătăţi, pe lungime, i-am scobit, punând deoparte miezul pentru chifteluţe, i-am uns cu puţin ulei, am presărat un vârf de sare şi i-am umplut cu amestecul de carne tocată. 

Apoi am zdrobit al doilea căţel de usturoi, l-am călit în puţin ulei şi am adăugat sucul de roşii şi oregano, lăsând să fiarbă la foc mic până s-a îngroşat sosul. Conform reţetei iniţiale, nu se pune şi oregano, dar am adăugat puţin pentru mai multă aromă.

Când sosul a fost gata, l-am adăugat peste dovleceii umpluţii, pe care i-am pus într-un vas termorezistent şi i-am dat la cuptor pentru aproximativ 40 de minute, la 180°C. În ultimele 10 minute, i-am scos şi am adăugat telemeaua rasă deasupra, lăsându-i în continuare în cuptor la aceeaşi temperatură.

Când au fost gata i-am scos şi am servit cu poftă :)

Alături de dovlecei, am pus şi ardeiul tăiat jumătăţi.

Spor şi poftă să aveţi!

Izabela ツ

P.S.: Se poate adăuga, dacă se doreşte şi smântână la servire.








Wednesday, July 1, 2015

Balada fetei cu visele roz



source
























Replică la Balada omului care a îmbrăţişat cerul

- Hei, tu? Oare mă mai ştii?
Oare mă mai cunoşti?
Sunt eu, fata cu visele roz.
Îţi aminteşti?

Cea care ţi-a pictat curcubeie pe cerurile magice,
mâzgălindu-ţi sufletul în culori.

Cea care ţi-a sculptat amintiri adânci, jucăuşe,
schiţându-ţi riduri poznaşe în priviri.

Cea care ţi-a sărutat visele în nopţile cu lună plină,
transformând haosul în praf de stele.

Sunt eu, o fată naivă, cu suflet de porţelan,
cu visele roz ca o amintire din copilărie,
o pată de culoare în lumea mare şi gri,
o adiere blândă, răscolind parfumul ameţitor al teilor,
cu inima senină ca cerul dimineţilor de primăvară.

A fost odată ca niciodată
această fată cu magie în vene şi capul în nori,
care se pierde adesea printre doruri negrăite,
care nu a uitat nici o clipă să privească în sus,
care, dacă ar fi să se mai nască o dată, 
ar alege să fie un unicorn hoinar sau
dragonul care a răpit prinţesa şi a închis-o în turn.

Îţi mai aduci aminte oare?...

Sunday, June 28, 2015

Rulouri din frigănele




Duminca trecută la micul dejun am pregătit aceste rulouri de frigănele cu ciocolată. Nu sunt fan nici dulce, nici ciocolată în general, dar acest desert mi-a plăcut foarte mult. A fost, cum se spune, curcubeu pe cerul gurii.

Se face foarte uşor şi rapid, iar cei ce îl vor savura, data viitoare vor cere porţie dublă cu siguranţă! Iar în cazul meu, mă vor ruga să nu mai stau atât de mult să fac poze în timp ce ei mor de poftă lângă mine :)))

Ce am folosit:

- 8 felii de pâine toast
- cremă de ciocolată (se poate alterna cu gem sau dulceaţă de fructe, unt de arahide etc.) 
- 3 linguri de lapte 
- 2 ouă 
- 3 linguri de zahăr
- 1 linguriţă de scorţişoară 
- două linguri de unt

Cum am procedat:

Am tăiat coaja de la feliiile de pâine şi le-am aplatizat cu sucitorul. Le-am uns pe fiecare în parte cu crema de ciocolată (1-2 linguriţe) şi le-am rulat.

Separat am amestecat bine ouăle şi laptele, iar în alt vas (farfurie plată), zahărul şi scorţişoara.

Într-o tigaie antiaderentă, am topit untul, iar apoi am dat rulourile, unul câte unul prin amestecul de ou cu lapte, le-am pus în tigaia cu unt, rumenindu-le bine pe toate părţile.

La final le-am dat prin amestecul de zahăr cu scorţişoară şi am servit un mic dejun deosebit. :)

Poftă bună şi o duminică minunată! ツ

Izabela

Friday, June 26, 2015

Emma's pages (6)

source

 


- Do you miss him?
- No, I really don't.
- And then? Who do you miss? 
- No one..., Emma said, shrugging her shoulders and looking away.
- Come on, I can see the longing in your eyes, Martha insisted.
- Well, I guess that's exactly the problem. There's no one out there I would miss... Actually, I think I miss having someone to miss.  Funny, isn't it?...


Monday, June 22, 2015

Pacheţele din vinete cu carne tocată



Atât de mult iubesc vinetele (deşi stomacul meu nu prea le suferă), încât vara, pe lângă clasica şi delicioasa salată de vinete, îmi place să încerc tot felul de combinaţii şi de reţete noi cu această legumă.

Recunosc, aproape de fiecare dată când caut să gătesc un fel de mâncare nou, mă gândesc nu numai să fie ceva gustos, dar şi să aibă un aspect final deosebit, creativ, artistic :) Pur şi simplu nu mă pot abţine.

De aceea, am ales această reţetă care se face foarte uşor, gustul şi aspectul fiind de nota 10+!

Am folosit doar o vânătă deoarece am preparat o gustare rapidă. Se pot dubla cantităţile de mai jos sau sau se poate improviza, după gustul şi dorinţa fiecăruia.

Ce am folosit:

- o vânătă medie lungă
- 150 gr carne tocată de porc (se poate folosi şi de vită sau amestec)
- o lingură de orez
- două roşii medii decojite
- două cepe verzi
- un ardei gras mic
- 3 linguri ulei (de măsline)
- verdeaţă (pătrunjel, mărar, după gust)
- sare, piper
- scobitori
- opţional: câteva roşii cherry

Cum am procedat:

Am spălat vânăta, am tăiat-o fâşii, pe lung, de aproximativ jumătate de centimetru grosime. Mi-au ieşit 10 fâşii (pentru 5 pacheţele). Le-am dat cu sare ca să iasă apa din ele şi le-am pus pe o farfurie, pe şervete de bucătărie.

Între timp, într-o tigaie cu două linguri de ulei, am pus carnea tocată, ceapa tăiată fin, ardeiul cuburi, orezul, roşiile cubuleţe, sare şi piper după gust, şi am lăsat să se călească până a scăzut toată zeama şi a fiert orezul. Am amestecat din când în când iar la final am adăugat verdeaţa tocată mărunt.

Separat, la foc mic, am prăjit pe ambele părţi fâşiile de vânătă în uleiul rămas. Le-am pus apoi pe şervete de bucătărie şi, când amestecul de carne tocată a fost gata, le-am pus în cruce, două câte două. În centru, am pus o lingură din amestec şi l-am acoperit cu fâşiile, rezultând pacheţelul.

La jumătatea acestuia, am adăugat o roşie cherry pe care am străpuns-o cu o scobitoare pentru a nu se desprinde (mai mult pentru aspect).

Am dat la cuptor într-un vas termorezistent, la foc mediu şi după 15 minute au fost numai bune de servit. :)

Poftă bună!
Izabela

P.S. data viitoare voi pune şi nişte usturoi verde în compoziţia de carne tocată.




Un 2024 cât mai bun!

Pexels: Jill Wellington Sunt aproape 3 ani de când nu am mai scris aici și mai pe nicăieri. Prioritățile au fost altele, viața s-a scurs ori...