Îngheţată de zmeură şi coacăze roşii

Vara asta ne topesc căldurile parcă mai rău ca oricând. De aceea, o să încerc să fac îngheţată mai des. Am descoperit o reţetă foarte simplă şi rapidă
care necesită doar trei ingrediente, iar fructele folosite se pot combina în funcție de gusturi și preferințe.

Durează mai mult aşteptarea până e gata congelată pentru a putea fi servită. În schimb, se prepară rapid și gustul nu se compară cu al niciunei înghețate cumpărate pentru că nu conţine arome de fructe, ci fructe proaspete şi aromate.

Ingrediente:

300 ml smântână pentru frișcă (de la frigider)
300 gr fructe la alegere (am folosit zmeură şi coacăze roşii de grădină)
100-120 g de zahăr pudră vanilat

Cum se procedează:

Se bate smântâna cu mixerul până se formează frişca. Se adaugă treptat zahărul şi se mixează. Se zdrobesc fructele cu o furculiţă şi se adaugă în compoziţie. Se amestecă bine până la omogenizare.

Se pune compoziţia finală într-o caserolă şi se dă la congelator. În primele 3 ore este bine să amestecaţi în ea cu o furculiţă din 30 în 30 de minute pentru a nu se forma cristale de gheaţă. Apoi se lasă cel puţin 5-6 ore să se congeleze. Eu am lăsat-o peste noapte, iar a doua zi ne-am delectat cu o minune de îngheţată!🍨

Înainte de a pune îngheţata în cupe,  le puteţi lăsa mai întâi goale la congelator pentru 15 minute pentru ca îngheţata să nu se topească prea repede.

Vă doresc spor şi o vară răcoroasă! 😊
Izabela

Tartă cu dovleac

Toamna este unul dintre cele mai frumoase anotimpuri pentru mine. Este plină de arome, de culori, de flori, de fructe şi legume gustoase şi sănătoase.

Este şi un anotimp numai bun de stat în casă şi prăjiturit. :)

Când eram mici, bunica ne făcea dovleac copt şi-l mâncam în loc de desert şi tare ne mai plăcea. Iar noi ne bucuram de aşa dulce sănătos şi aromat, mai ceva ca de o prăjitură fină cu multă cremă.

Iar seminţele le dădea cu sare şi un pic de apă şi le punea la cuptor în weekend, numai bune de ronţăit când ne uitam la seriale. 

Frumoase vremuri mai erau... Simple şi liniştite. Toamna mai este şi un anotimp plin de nostalgii, de amintiri la fiecare colţ de grădină, în fiecare borcan cu dulceaţă pregătită acum de mama noastră. Bunica nu mai este şi nici soba de pământ de unde ieşeau preparate cu gust aparte...

În cinstea toamnei, a amintirilor de demult şi a bogăţiei cu care ne surprinde de fiecare dată, am pregătit această tartă aromată şi atât de bună încât l-a cucerit şi pe soţul meu, care nu prea e fan dovleac :)

Sper să aveţi timp să o încercaţi cândva. Se prepară rapid şi este un desert uşor şi foarte aromat, pe gustul oricui!

Ingrediente:
1. Pentru blat:
125 g unt
100 g zahăr pudră
un praf de sare
2 gălbenuşuri
2 linguri lapte
250 g făină cernută

2. Pentru umplutură:
3 căni cu dovleac ras (pe răzătoarea mică)
250 g zahăr tos
două linguri de unt
300 g nuci măcinate (alternativă: migdale măcinate)
1 plic de zahăr vanilat,
3 linguri esenţă de rom
3 linguri scortişoară
50 g stafide
1 lingură de făină (sau pesmet
2 albuşuri
nuci / migdale pentru decor


Cum se procedează:

Pentru blat:

Se pun într-un bol untul, zahărul şi sarea, la care se adaugă gălbenuşurile şi, treptat, făina. Se amestecă uşor până la omogenizare. Când aluatul devine asemeni unor firimituri mai mari, se adaugă laptele. Se frământă uşor câteva minute până când devine pufos, se pune într-o folie alimentară şi se dă la frigider până este gata umplutura.

Pentru umplutură:
Dovleacul ras se pune la călit în cele două linguri de unt, împreună cu zahărul, scortişoara şi zahărul vanilat. Se lasă pe foc două-trei minute şi se amestecă din când în când. Se adaugă făina sau pesmetul, esenţa de rom, stafidele şi nucile sau migdalele. Compoziţia se lasă la răcit.

Apoi se bat albuşurile spumă şi se încorporează în compoziţia de dovleac. Se întinde aluatul în tava ună tapetată cu unt şi făină, inclusiv pe pereţii formei. Se introduce tava in cuptorul preîncins la 180°C pentru 3 minute. Se scoate şi se pune apoi umplutura, iar deasupra se presară nucă măcinată sau migdale. Se lasă la cuptor pentru aproximativ 20 de minute.

Se serveşte cu poftă alături de cei dragi, într-o zi friguroasă de toamnă :)

Spor în toate!
Izabela 

 

Ce-am mai prăjiturit :) - Miercurea fără cuvinte

Macrou afumat la cuptor

Am crescut într-un orăşel mic, aproape la ţară, unde ai mei părinţi creşteau găini, porci şi curci. Acum au doar găini, însă afumăturile de porc nu le lipsesc iarna, mai ales în preajma sărbătorilor, când în toate curtea şi în casă, se răspândeşte un miros îmbietor de fum de lemne. De câţiva ani încoace au început să afume macrou şi pui, pe lângă tradiţionalii cârnaţi, caltaboşi, tobă etc.

Rezultatul noilor afumături este de tipul "îţi plouă în gură numai când te gândeşti". La fel cum este şi acest macrou, de la socrii mei, şi ei împătimiţi ai preparatelor din carne. Acesta se poate consuma şi ca atare sau se poate da un plus de savoare cu trei ingrediente simple.

Se poate încerca şi cu macrou afumat din supermarket.

La una bucată macrou am folosit :
- două linguri de zeamă de lămâie proaspăt stoarsă
- un căţel de usturoi 
- câteva fire de mărar

Cum am procedat:
Am făcut un amestec din zeama de lămâie, usturoiul zdrobit şi mărarul tocat, le-am frecat bine şi am uns macroul pe interior cu pasta obţinută. Data viitoare voi încerca şi pe dinafară, să văd ce iese :)

Nu am adăugat sare deoarce peştele era deja sărat.

Mai departe, l-am înfăşurat în folie de aluminiu şi l-am dat la cuptor pentru 15 minute la foc mic, cât să se pătrundă şi să prindă aroma dorită.

L-am servit cald alături de o mămăliguţă aburindă, ca la mama acasă.

Spor şi poftă bună! ツ

Izabela

Sărmăluţe în foi de varză murată

La noi se făceau muuuulte sarmale de sărbători. Mi-o şi amintesc pe bunica, suflecându-şi mânecile, punându-şi şorţul de bucătărie, demult uzat, şi potrivind de zor carnea cu tot felul de mirodenii.
Iar mama, la concurenţă, urmând acelaşi exemplu, sărmăluia cot la cot cu bunica.

Pe vremea aceea, când datoria mea era doar să împachetez sarmalele, pentru ca apoi să fie date la cuptor preţ de câteva ore bune, aveam impresia că acest fel delicios de mâncare este atât de greu de făcut încât trebuie să fii bunică sau cel puţin mamă cu trei copii măricei :))) ca să reuşeşti să le faci.

Dar de unde! Mai migăloasă era treaba mea cu împachetatul decât prepararea aluatului de carne propriu zis. Bineînţeles, e nevoie să calculezi destul de bine cantităţile ingredientelor pentru a ieşi ca la carte. Dar nu trebuie să fii master chef ca sarmalele să iasă de nota 10+, pentru ca cei ce vor gusta se vor înfrupta din ele să ceară încă o porție... de bune ce sunt, normal!

Asta am descoperit acum ceva ani, destul de multicei, când am preparat pentru prima dată sarmale, și acum două zile mi-am dat seama că ies și mai bine cu fiecare încercare.

Mi-au ieșit foarte puține, dar incredibil de bune! Soțul meu poate să confirme ;-)

Iar acum să trecem la subiect:

Ce am folosit:

• 500 g carne tocată mixtă (porc + vită)
• 20 de foi de varză murată
• 50 g orez cu bob rotund
• un morcov mic (opțional)
•  o ceapă medie
• 1/2 legătură pătrunjel
• 1/2 legătură mărar
• 8 linguri pastă de roșii
• un ou pentru închegarea compoziției
• sare după gust
• condimente pentru sarmale după gust
• 2-300 g varză murată tocată separat
• apă pentru fiert

Cum am procedat:

Nu am avut varză murată de la mama de acasă așa că am cumpărat din Kaufland și au fost destul de bune la gust.

Am pus carnea tocată într-un bol, împreună cu orezul spălat și scurs bine, două linguri de condimente, morcovul, ceapa, verdeața tocate mărunt, 4 linguri de pastă de roșii, oul și sarea și am frământat foarte bine până la omogenizare.

Am împachetat compoziția obținută în foile de varză dinainte pregătite și am pus sărmăluțele rezultate într-o oală din lut, pe un pat de varză tocată, din care am păstrat puțină pentru a le acoperi.

Am pus restul de 4 linguri de pastă de roșii într-un castronel, am adăugat puțină apă, am amestecat și am turnat în oală peste sarmale. Le-am acoperit apoi cu restul de varză tocată, am turnat apă cât să le acopere și am dat la cuptor la foc mic timp de 4 ore, ca să se fiarbă foarte bine și carnea, și varza și ca să scadă bine apa.

Dacă este nevoie, se mai adaugă apă pe parcursul fierberii.

Când au fost gata, am pregătit o mămăliguță și am servit sărmăluțlele calde cu smântână, de și acum mi-e gândul la ele!

Să aveți spor și poftă!

Izabela ツ

Bărcuţe de dovlecei cu carne tocată

Este piaţa plină de dovlecei de câteva săptămâni bune şi pentru că îmi plac preparaţi în diverse feluri, de data asta i-am gătit sub formă de bărcuţe umplute cu carne tocată.

Când eram mici, mama noastră ne făcea adesea şniţele din dovelcei cu mujdei de usturoi. Deja îmi plouă în gură când mă gândesc! Anul ăsta nu am făcut şniţele, dar am încercat chifteluţe cu brânză. Un adevărat deliciu pentru care voi posta reţeta în curând.

Până atunci, să vă povestesc despre bărcuţe. Am făcut o cantitate mică pentru că în acelaşi timp am gătit şi pacheţele de vinete cu carne tocată (reţeta aici). Şi pentru că mi-a mai rămas aluat, am umplut şi un ardei gras. Rezultatul a fost la fel de delicios.

Ce am folosit:

- un dovlecel
- 200 g carne tocată porc şi vită (se poate folosi orice tip de amestec şi indicat ar fi să tocăm carnea acasă, dacă avem cu ce. Eu nu am avut, aşa că am cumpărat gata tocată)
- două linguri de ulei
- 100 g telemea
- două roşii
- doi căţei de usturoi
- o ceapă verde
- 150 ml suc de roşii
- verdeaţă (mărar, pătrunjel)
- sare, piper după gust 
- oregano (opţional)


Cum am procedat:

Într-o tigaie, am pus la călit în ulei, ceapa şi un căţel de usturoi tocate mărunt, am adăugat carnea tocată, mestecând pentru un minut-două, am adăugat sarea, piperul şi roşiile tăiate cubuleţe şi am lăsat să scadă bine. La final, am adăugat verdeaţa tocată.

Am tăiat dovleceii în jumătăţi, pe lungime, i-am scobit, punând deoparte miezul pentru chifteluţe, i-am uns cu puţin ulei, am presărat un vârf de sare şi i-am umplut cu amestecul de carne tocată. 

Apoi am zdrobit al doilea căţel de usturoi, l-am călit în puţin ulei şi am adăugat sucul de roşii şi oregano, lăsând să fiarbă la foc mic până s-a îngroşat sosul. Conform reţetei iniţiale, nu se pune şi oregano, dar am adăugat puţin pentru mai multă aromă.

Când sosul a fost gata, l-am adăugat peste dovleceii umpluţii, pe care i-am pus într-un vas termorezistent şi i-am dat la cuptor pentru aproximativ 40 de minute, la 180°C. În ultimele 10 minute, i-am scos şi am adăugat telemeaua rasă deasupra, lăsându-i în continuare în cuptor la aceeaşi temperatură.

Când au fost gata i-am scos şi am servit cu poftă :)

Alături de dovlecei, am pus şi ardeiul tăiat jumătăţi.

Spor şi poftă să aveţi!

Izabela ツ

P.S.: Se poate adăuga, dacă se doreşte şi smântână la servire.