Sunday, December 20, 2020

I Haven't Seen the Sun in Days


 

Photo by Pelly Benassi on Unsplash

 

I haven't seen the sun in days,

None of its joyful shiny rays,

It's getting gloomy and too cold,

My soul is turning grey and old.


The dark is crawling in my heart

And I can't fight it without warmth,

My smile is getting faint and bitter, 

While my petals start to whitter.

 

Where are you hiding, dear sun?

Where are you now, where have you gone?

The world is getting heavy here,

It all feels blurry and unclear...

 

 



Monday, November 9, 2020

Where Am I when I Can't Find Myself


 

Arhiva personală - 2016

 

where am I when I can't find myself?

in a book left on the shelf,

in someone's dreams, in a black hole,

losing my mind, losing control.

 

where am I when I can't breathe?

above the water or beneath,

locked in a bottle with a note

which I forgot my own hands wrote.


who am I when I'm not enough

when autumn days are long and tough,

when I can't see a ray of light,

through my own eyes that still shine bright?...




Thursday, November 5, 2020

I think I'm a Tree... I think I'm a Bird


 



 

 

I think I'm a tree...

I haven't moved an inch in years,

I stopped feeding my dreams and fears,

I love the wind between my leaves,

The soothing peace it sometimes brings...


I think I'm a tree...

I'm craving for the high blue sky,

To join the careless butterflies,

The bumblebees that are so free...

But I cannot. I'm just a tree...


I think I'm a bird...

I live my days in a small cage,

I have no sorrows and no rage,

I only take what I'm being thrown

I have no power of my own.


I think I'm a bird...

I sing off key some shady rhymes,

I chirp along from time to time,

I stare at the wide open door,

Can I just fly? Not anymore...


But you know what? I'm not a tree. 

I can still move, I can be free.

I spread my wings cause I'm a bird

That wants to fly and to be heard.


Turns out that I can rise and shine,

Leaving the comfort zone behind

And heading to fulfil some dreams

To learn some new songs. So it seems...




Sunday, September 27, 2020

It's Getting Late in Life

 
 
 
 
While you're hunting shiny stars. 
While you're fighting your own wars, 
It's getting very late in life 
And you're running out of time.

While you are getting mad, 
Growing bitter, often sad,
You forget to live this day
And you still can't find your way.

The clock is now ticking fast,
There's no future and no past,
So quickly make up your mind:
You want to live or just survive?
 
 
 
 
 
 
 

Saturday, September 19, 2020

Când tac, în mintea mea se scriu povești

 

 


 

Când tac, în mintea mea se scriu povești

Și drumul către mine cu greu îl mai găsești,

Căci mă cufund adânc în gânduri și visare,

Când inspirația se-aude din ce în ce mai tare.


Când nu adorm, cuvintele se strâng vioaie

Și-n mintea mea este mare hărmălaie,

Se-aștern de bunăvoie pe foi imaginare,

Iar inima-mi nu se mai lasă dusă la culcare.


Mai rabdă-mă încă un vers și înc-o poezie,

Încă o zi și înc-o viață, cât voi mai ști a scrie,

Să văd prin tine și să țes povești fără sfârșit,

Să pun cuvânt peste cuvânt, s-ajung la infinit.









Thursday, September 17, 2020

Niște lecții, niște gânduri

Photo by My Life Journal on Unsplash

 

Iubirea chiar schimbă tot. Când oferi iubire și te simți iubit, devii un om mai bun, un om mai luminos, prinzi aripi și te simți capabil să înfăptuiești chiar imposibilul.

Ca să reușești ceea ce îți propui, trebuie să fii organizat.

Ca să reușești, trebuie să ieși din zona de confort.

Ca să reușești, uneori trebuie să depui eforturi chiar și atunci când simți că nu mai poți, că nu mai ai energie. Mai ales atunci.

Ca să reușești trebuie să te odihnești zdravăn din când în când. Să alternezi perioadele de efort maxim cu cele de odihnă și relaxare pentru încărcarea bateriilor.

"Cine mă vrea mă place așa" e o mare minciună, o iluzie a omului orgolios care se crede fără defecte. Or omul ar trebui să tindă spre o continuă îmbunătățire a lui însuși, a modului în care trăiește.

Iarba din curtea vecinului nu e mai verde, mai mare, mai frumoasă, e doar altă iarbă, îngrijită de o altă persoană în stilul propriu și nici nu-ți trebuie ție.

Nu ai cum să ai o viață bună și nu are cum să fie bine, dacă pui răul înainte și te scufunzi în pesimism.

Să nu ai încredere niciodată în cel ce îi minte pe alții de față cu tine. Cu siguranță te va minți și pe tine la un moment dat.

Să te sacrifici pentru ceilalți la nesfârșit, indiferent cât de mult i-ai iubi, și să te pui mereu pe ultimul loc este o mare lipsă de respect față de tine însuți și de viața ce ți-a fost dăruită.

Unul dintre secretele unei familii fericite este ca soțul și soția să acționeze mereu ca o echipă.

E ok să te lase memoria. Uneori e chiar foarte bine, e sănătos. Obișnuiam să îmi încarc memoria cu multe mărunțișuri inutile, dar am început să uit multe dintre ele. Mă bucur de fiecare dată când îmi dau seama că nu-mi amintesc tot felul de nimicuri. Așa fac loc pentru lucrurile cu adevărat importante.

E ok să iei uneori bucata cea mai mare, cea mai bună. Nu e ok să nu lupți pentru ce e mai bine pentru tine, lăsându-i pur și simplu pe alții să fie mereu înaintea ta. Ca mai apoi să faci pe victima, plângându-te că n-ai apucat nimic.

Nu e ok să aștepți să ți se dea ceva nici dacă ai toate promisiunile din lume. Nimic nu pică din cer și este nevoie de eforturi, de ambiție, de determinare ca să obții ceva.

Modul meu de viață sau de a face lucrurile nu trebuie să fie la fel ca al tău. Și nici invers. E necesar să facem diferența între "greșit" și "diferit".

 

 

 

 

 

 

Sunday, August 30, 2020

Cine a fost Izabela?

Sau cum să arunci o mare parte din viață la gunoi.

Sau ca să nu mai sune așa dramatic, să vă spun ce am făcut 😁

Weekend-ul trecut am luat la mână miliardele de chestii strânse într-o viață de 34 de ani. Cutii și saci adunați în podul casei părintești mă așteptau nerăbdătoare să îmi îndeplinesc vechea promisiune de a le tria și de a păstra doar esențialul.

În total, mi-a luat în jur de 5 ore cred. Nici nu mai știu. Greu de umblat cu viteză printre atâtea amintiri, fără să te oprești să le revezi, să îți amintești detalii, să râzi, să te întristezi, să pui cu grijă deoparte.

Din maldăre întregi de hârțogăraie am pus deoparte cele mai dragi amintiri. A rămas doar o cutie și atât de dragă îmi este. Vedeți mai jos câteva fotografii cu vechituri de suflet pe care le voi răsfoi din nou și din nou până la adânci bătrâneți. Clar voi mai adăuga, dar mai cu cap și voi fi cât se poate de selectivă.

Izabela a fost cândva, evident, o persoană care nu știa deloc-deloc să fie selectivă. A strâns grămezi de pliante, broșuri, rețete, cursuri, cărticica de rugăciuni a uneia dintre bunici, cărți întregi xeroxate, diplome din școală, încercări de portrete, hărți, reviste, reviștoare, revistuci inutile, dischete, postere, ochelarii de la eclipsa din '99, prospecte de medicamente (din pasiunea pentru medicina naturistă și biologie😁), bilete de tren, calendare, postere, decupaje de prin reviste, diverse cu Sailor Moon, scrisorele, felicitări aniversare, invitații la nunți etc.

Măi, și a scris Izabela asta din trecut, la greu! Poezii, povestioare și multe-multe caiete cu transcrieri de poezii, fragmente din romane, din cărți de liceu, amintiri, jurnale, compuneri, eseuri, teme, referate, memorii, liste de lecturi suplimentare etc.. Unele din obligație școlară, foarte multe din pasiune nebună pentru scris 😂

În timp ce colegii de școală sau liceu umblau hai-hui pe maidane sau prin oraș, Izabela scria de zor, scria vrute și nevrute. Citea și transcria pasajele preferate, poezii despre natură, despre iubire, despre lume și viață, visa cu ochii deschiși și scria poezii, povestea în propriul alfabet secret și cine știe câte alte lucruri.

Mai jos câteva frânturi din ce am păstrat, în ordine aleatorie.

Podul e acum mai liber, mai gol, dar sufletul încărcat de amintiri frumoase și nostalgii dulci-amărui. Și se simte atât de bine că am scăpat de mii de chestii inutile și mi-am găsit multe lucruri demult uitate, inclusiv caietul cu poezii scrise în adolescență pe care îl credeam pierdut. 💖

 





Mare pasiune mare 💖

Una dintre listele de lecturi suplimentare de la școală


Caietul cu poezii, regăsit după vreo 10 ani

Una dintre poeziile din caiet

Diplomele din școală


Un alt hobby

Desene în creion

Altă listă de lecturi suplimentare de la școală

Caietul cu colinde

Un caiet cu citate

Tentativă de memorii

Cel mai ponosit și îndrăgit jurnal

Versuri scrise în același jurnal

Încercare artistică

Încercare artistică

Poster cu Sailor Moon și felicitări


Ochelarii de la Eclipsa din '99

Diverse invitații la nunți, scrisori și felicitări

Mi-au marcat copilăria 😍


Vederi de prin Belgia

Mai are cineva așa ceva? 😁



Cartea de rugăciuni a bunicii, mai veche decât lumea

Prima mea iubire de medicină naturistă

Un eseu pe care l-am recitit cu nesaț și interes

Alte felicitări și câteva calendare

Primul pașaport, jurnale, caiete cu amintiri și un autograf de la Doroftei (nu-mi amintesc de el 🤣)

Felicităi, carnețel cu notițe, muzică




Harta orășelului în care am fost baby-sitter în 2006







I Haven't Seen the Sun in Days

  Photo by Pelly Benassi on Unsplash   I haven't seen the sun in days, None of its joyful shiny rays, It's getting gloomy and too c...