Îngheţată de zmeură şi coacăze roşii

Vara asta ne topesc căldurile parcă mai rău ca oricând. De aceea, o să încerc să fac îngheţată mai des. Am descoperit o reţetă foarte simplă şi rapidă
care necesită doar trei ingrediente, iar fructele folosite se pot combina în funcție de gusturi și preferințe.

Durează mai mult aşteptarea până e gata congelată pentru a putea fi servită. În schimb, se prepară rapid și gustul nu se compară cu al niciunei înghețate cumpărate pentru că nu conţine arome de fructe, ci fructe proaspete şi aromate.

Ingrediente:

300 ml smântână pentru frișcă (de la frigider)
300 gr fructe la alegere (am folosit zmeură şi coacăze roşii de grădină)
100-120 g de zahăr pudră vanilat

Cum se procedează:

Se bate smântâna cu mixerul până se formează frişca. Se adaugă treptat zahărul şi se mixează. Se zdrobesc fructele cu o furculiţă şi se adaugă în compoziţie. Se amestecă bine până la omogenizare.

Se pune compoziţia finală într-o caserolă şi se dă la congelator. În primele 3 ore este bine să amestecaţi în ea cu o furculiţă din 30 în 30 de minute pentru a nu se forma cristale de gheaţă. Apoi se lasă cel puţin 5-6 ore să se congeleze. Eu am lăsat-o peste noapte, iar a doua zi ne-am delectat cu o minune de îngheţată!🍨

Înainte de a pune îngheţata în cupe,  le puteţi lăsa mai întâi goale la congelator pentru 15 minute pentru ca îngheţata să nu se topească prea repede.

Vă doresc spor şi o vară răcoroasă! 😊
Izabela

Prăjitură deșteaptă

Prima oară am mâncat prăjitură deşteaptă în copilărie. Printre multele feluri de prăjituri, a făcut-o mama şi pe asta. Foarte bună, pufoasă şi aromată! M-am întrebat mereu în sinea mea de ce este şi deşteaptă. Nu am întrebat pe nimeni, cred că voiam să lămuresc singură misterul. 😃

Acum doi ani am pregătit-o şi eu pentru prima dată. Când am văzut ce lichidă este compoziţia finală, înainte să o pun la cuptor, am crezut că este ceva în neregulă cu reţeta pe care o folosisem şi îmi venea să o arunc. Eram sigură că n-o să iasă nimic. Însă mama m-a asigurat că aşa trebuie să fie şi că se "alege" când se coace. "Se alege"? Hmmm... mă întrebam ce-o mai fi şi asta. Am pus-o la cuptor şi da, a ieşit, s-a ales, adică s-au format două foi cu cremă la jumătate, exact aşa cum trebuie. Un mare succes! Eram tare încântată mai ales că este, cum ziceam, extraordinar de bună. Să nu mai spun cât de uşor se face, dovada mai jos.


Ingrediente:

• 9 ouă
• 9 linguri de făină
• 1 litru de lapte
• 250g zahăr
• 200g unt topit şi răcit
• arome după gust (esenţă de rom, coajă de lămâie/ de portocală, esenţă de vanilie)

Cum se procedează:

Gălbenuşurile se separă de albuşuri. Într-un vas, se freacă gălbenuşurile cu zahărul până se albesc. Se adaugă untul topit şi răcit, apoi laptele, puţin câte puţin, amestecând continuu cu un mixer la viteză mică. După ce terminăm laptele, se adaugă şi aromele. Eu am folosit o esenţă de vanilie şi coaja de la o lămâie.

Într-un vas separat, albuşurile se bat spumă cu mixerul şi apoi se încorporează uşor făina în ploaie, amestecând încet, cu mişcări de jos în sus, pentru a păstra consistenţa pufoasă.

Când am terminat toată făina, compoziţia obţinută se adaugă peste cea de gălbenuşuri şi se amestecă delicat, până la omogenizare completă.

Compoziţia astfel obţinută, destul de lichidă, se toarnă într-o tavă tapetată cu unt şi făină şi se dă la cuptor pentru 25-30 minute, la 180°C până se rumeneşte frumos.

Când este gata, scoatem prăjitura din cuptor şi o lăsăm să se răcească bine pentru a o putea tăia în felii şi servi. Am decorat-o cu fructe de sezon din grădină. Nu fac parte din reţeta clasică, dar dacă tot le-am avut la îndemână, le-am folosit.

Poftă bună! 😊

Seri de iunie

în serile lungi de iunie,

iubirile au parfum de tei

şi gust de cireşe dulci.

câmpiile verzi, infinite,

ţes rochia înrourată a verii

sub sărutări aprinse de maci.

sufletele îngână cântece

de doruri cuprinse

în mănunchiuri de levănţică.

în serile lungi de iunie,

luna plină aţipeşte

când iubiri se-nfiripă sfioase.

Viaţă de copil

Să ştii să faci joc oricând din orice, fără să te plictiseşti vreodată.

Să te ridici după ce ai căzut şi ai plâns, chiar dacă ţi-ai julit genunchii şi coatele, să te scuturi de praf şi să te întorci la joacă.

Să cânţi, să reciţi poezii, să dansezi ori de câte ori simţi că aşa vrei să te exprimi.

Să fii mereu vesel şi să râzi. Să râzi mult cu sau fără motiv, molipsindu-i şi pe ceilalţi cu starea ta de spirit.

Să ştii să priveşti lumea cu ochi senini şi curioşi, cu mintea şi braţele deschise, cu inocenţă, sinceritate şi cu sete de cunoaştere.

Să alergi după fluturi şi libelule, să zburzi liber pe câmpii şi prin păduri, încuindu-ţi grijile într-un sertar şi aruncând cheia.

Să culegi flori, să urmăreşti albinele cum roiesc prin grădini, să ştii să te bucuri şi de o zi cu soare, dar şi de o zi furtunoasă.

Să ştii să fii iar copil, să nu treacă o zi fără să zâmbeşti şi să laşi micile lucruri frumoase care ţi se întâmplă să-ţi descreţească fruntea.

Viaţa e mult prea scurtă ca să te porţi mereu ca un adult. Chiar dacă eşti unul.

Viaţa e mult prea scurtă ca să-ţi petreci tot timpul printre griji şi probleme. Ai puterea să le laşi deoparte, trebuie doar să vrei!

La mulţi ani, copii mici şi mari! 😊🍬🍒🍭

Citatul săptămânii (2)

Gânduri de vacanţă mare

Vara, paşii te poartă în depărtări,
acolo unde, copil fiind, umblai desculţ,

unde arşiţa parfumează piersici
cu rotunjimi sfioase de fată mare,

unde soarele îmbujorează cireşele
în sărutări dulci, sângerii,

unde august pune umbre vineţii
peste prune ascunse printre frunze,

unde fluturi cu aripi diafane aţipesc
pe flori cu suspine purpurii

şi albinele nu încetează a vizita
fiecare miez galben de polen.  

Vara la ţară scrijeleşte lungi poveşti, 
le strânge-n tolbe fermecate
şi le împrăştie în suflete
cu gust dulce-amărui de dor
şi de vacanţă mare...

Citatul săptămânii (1)

Cu dor de vară, de vacanţa mare, de citit în grădină la umbra viţei de vie...