Cuvinte favorite

Photo by Alexandra on Unsplash

Sunt pur și simplu fascinată de cuvinte și evit cât de mult posibil să folosesc prescurtări. 

Printre altele, am cuvinte preferate în câteva limbi.

În română: mirodenii, cristalin, ropot, gărgăriță

În engleză: bliss (fericire cu sensul de beatitudine), serenity (seninătate), silver (argint)

În franceză: confiture (dulceață (de fructe)),  coquelicot (mac - floarea), aubergine (vânătă), bisou (sărut), poussiere (praf)

În germană: Wanderlust (dor de ducă), fröhlich (vesel, fericit), Überraschung (surpriză)

În spaniolă: hermosa (frumoasă), lluvia (ploaie), ternura (tandrețe)


Dacă aș sta un pic mai mult pe gânduri, ar fi listele cu mult mai lungi, dar mai bine puțin și bun.

Duminică frumoasă vă doresc! 

Jurnal de recunoștință (10) - 02 mai 2020

Sunt recunoscătoare pentru ziua frumoasă, pentru mica noastră plimbare, pentru curățenia făcută în toată casa si pentru mâncarea gătită: ciorbă de pui și paste cu sos de roșii.

Jurnal de recunoștință (9) - 01 mai 2020

Astăzi sunt recunoscătoare că am terminat de citit un roman thriller despre care voi scrie cateva rânduri într-o altă postare.

Am început romanul înainte de carantină, când citeam in metrou dus-întors de la muncă = "în timpul liber". 😂Abia zilele trecute am reluat lectura. De vreo două ori am fost tentată să las baltă lectura pentru că devenise un pic plictisitoare acțiunea, dar de fiecare dată apărea ceva care mă intriga, îmi trezea din nou interesul și starea de suspans.

Weekend liniștit și frumos vă doresc! 🌞

Jurnal de recunoștință (8) - 30 aprilie 2020

Sursa: arhiva proprie

 
Astăzi sunt recunoscătoare că am auzit pentru prima oară tunetele! Nu le-am mai auzit de anul trecut, de prin vară. În mod normal, nu aș fi fost atât de entuziasmată, dar probabil situația actuală mă face să simt așa.

Mi-au dat o stare de prospețime, de nou, de resetare mentală. Și, recunosc, îmi plac ploile calde de vară, care fac verdele copacilor și al ierbii să pară viu, proaspăt și mă fac să respir adânc, să îmi umplu plămânii și sufletul de aer curat.

În plus, au fost ultimele multe săptămâni mult prea uscate și seci. Avem nevoie de câțiva stropi. Mai ales natura, recoltele bietele.

Închei cu o amintire haioasă din copilărie. 
În toții anii mei de școală, am învățat bine și am copiat de foarte puține ori. Deh, tocilară 😅

Dar în clasa I am copiat (da, fix în clasa I!) la o autodictare și nu pentru că nu știam poezia, dar nu reușeam să rețin toate semnele de punctuație. Am scris poezia pe bancă înainte de oră, iar la autodictare m-a prins doamna învățătoare cum aruncam câte o privire și mi-a dat nota 2. Tragedie! 😂 Norocul meu a fost că nu a pus-o și în catalog tocmai pentru că învățam bine. Nu a vrut să-mi strice mediile fix la final de an când urma să iau și premiul I.💐

Las mai jos poezia cu pricina, în ton cu vremea, poezie care îmi vine în minte când se vestește ploaia. Sigur o știți.

Zi frumoasă, călduroasă sau răcoroasă, după cum vă place! 😊


Vine ploaia, bine-mi pare,
În grădină am o floare,
Ploaia o va crește mare,
Vine ploaia, bine-mi pare. 

Vine ploaia, bine face!
Spicul plin de-acum se coace!
Spicului răcoarea-i place!
Vine ploaia, bine face! 

- de George Coșbuc

Jurnal de recunoștință (7) - 29 aprilie 2020

Recunoscătoare pentru ziua frumoasă, pentru joaca cu David, pentru istețimea lui în creștere, pentru soare și verdeață, pentru maci, pentru că toți ai mei sunt bine.

Jurnal de recunoștință (6) - 28 aprilie 2020

Astăzi sunt recunoscătoare pentru o nouă fotografie acceptată pe site-ul dreamstime.com.
Am postat fotografia și aici, pe blog, acum ceva timp.
Puteți accesa profilul meu complet aici.

O foto mai veche, cea cu păpădia, a fost cumpărată de două ori până acum. Nu pare mare lucru. De fapt, nici nu e, fiind vorba despre o sumă infimă, însă este unul dintre micile bucurii care îmi fac viața mai colorată. 😊

"Tot ce nu vreau să fiu..."

Nu știu cum e la alții sau cum e cu adevărat, dar mi se pare că cu cât ne gândim mai mult cum NU vrem să fim, cu atât mai multe șanse să devenim fix așa...

Înglobăm în noi un amalgam de mentalități și comportamente, fie ele bune sau greșite, care ni se scurg prin vene din generație în generație și le punem în practică, fără să știm, fără să vrem...

Încerc de ani de zile să mă scutur de tot felul de "moșteniri" de familie și e atât, dar atât de dificil. Lupta continuă! 

Melodia de mai jos e la fix.

"Tot ce-au lăsat bătrânii în urmă
Fie că-i dramă sau e doar o glumă
E-n mine ascuns pe undeva.
Tot ce nu vreau sa fiu sunt deja 
Fără să știu, fără să pot controla 
Destine ale altcuiva..."

 - byron - Anima