Dimineţi cu iz de vacanţă (3)

Îmi place să mă trezesc înaintea tuturor dimineaţa. Mai ales în weekend. Să am puţin timp doar cu şi pentru mine, să scriu, să citesc, să nu vorbesc cu nimeni măcar pentru câteva minute, să fac abstracţie de zgomotul oamenilor şi maşinilor din stradă şi să înţeleg cât mai mult din ce se întâmplă în lumea fascinantă a necuvântătoarelor.

Este un mod de a-mi încărca bateriile, prin tăcerea dinaintea vorbelor, ce îmi permite să îmi ordonez un pic gândurile, să fac loc pentru creativitatea și inspirația după care tânjesc atât de mult și care mă vizitează cel mai adesea când mintea și inima plutesc în liniște și armonie...

Un weekend frumos şi răcoros vă doresc! :)

Obsesie de vară

Acum vreo două săptămâni, tocmai plecam de la un curs, pe la 9 seara. Eram epuizată fizic și psihic după o zi lungă și solicitantă.

Am ieșit fără nici un chef de drumul către casă. Când am pășit afară, m-a lovit pe neaşteptate! Instantaneu mi s-au reactivat toate simțurile și nivelul de energie mi-a crescut la maxim.

Parfumul mirific, magic, divin al florilor de tei m-a revigorat într-o clipă mai ales că plouase înainte și era cu atât mai intens încât mai că îmi venea să merg pe jos acasă, să nu pierd nici un moment din fascinanta senzație, să mă pierd într-o plimbare pe răcoare, ca într-o poezie de-a lui Eminescu...

Am tot menționat teii în ultimele mele postări de pe blog și facebook. Sunt obdedată, recunosc, și aș vrea ca parfumul lor să dureze tot anul. Cred că în orice stare m-aș afla, să-mi miroasă a flori de tei și îmi revin imediat.

Parfumul florilor de tei descrețește suflete îmbâcsite, alină doruri încă vii, umple goluri adânci și pagini rămase în pană de idei.

Sunt sigură că Raiul e plin de tei, bucurând spiritele ce cândva au tânjit să simtă veșnic parfumul lor puternic, nu doar două-trei săptămâni pe an.

Aș vrea să pot pune coerent pe foaie toate sentimentele și emoțiile profunde ce mă cuprind când trec pe lângă un șir de  tei în toată splendoarea lor. Dar nu pot, nu-mi iese. Anumite senzații se trăiesc la maxim, nu se pot pune în cuvinte... 

Așadar, dragii mei, ieșiți la plimbare, opriți-vă un minut, respirați adânc și veți înțelege despre ce vorbesc... în speranța că sunt tei peste tot și vă puteți bucura de ei :)

Dimineți cu iz de vacanță (2)

M-am trezit pe la 5.30. Oricât de mult m-am sucit şi învârtit, nu am reuşit să mai prind nici un minuţel din somnul după care încă tânjesc.

Întâmplarea face să locuim fix la stradă, unde se perindă maşini zi şi noapte, fără întrerupere. Dar nu cred că este singura cauză a insomniei de data asta.

Este vară, soarele se trezeşte foarte devreme, iar eu, fără să vreau, fac ochi odată cu el.

Cerul zâmbeşte senin, atât de albastru, mai că-ţi vine să-l îmbrăţişezi. În plus, este foarte mare zarvă în teii de sub fereastră. Vrăbiile, ca de obicei, care mai de care mai vesele, mai pline de viaţă, reuşesc să mă facă să le ascult cu drag şi dor, uitând pentru câteva minute de agitaţia citadină insuportabilă.

Teii umplu văzduhul cu parfumul lor fascinant, făcându-mă de fiecare dată să cred că sunt un dar divin pentru noi, oamenii, ce uităm adesea să ne mai bucurăm de micile lucruri ce fac viaţa cu adevărat frumoasă şi specială.

Pescăruşii de pe acoperişul blocului vecin cântă despre marea albastră, îndepărtată, pe care aştept cu nerăbdare s-o reîntâlnesc,

despre plaja cu nisip cald, călcat în picioare de tălpi fericite, 

despre valurile înspumate ce aduc sufletelor pace, linişte, magie,

despre briza ce se joacă prin părul fluturând liber ca păsările cerului...

În dimineaţa asta toate gândurile, toate sunetele, toate aromele vorbesc despre vacanţă la mare! :)

La mulți ani, copile! :)

Este ziua în care nu ai voie să nu-ți amintești de copilul abandonat ce zace ascuns în sufletul tău.

Este ziua în care îl vei lua de mână și vă veți bucura împreună de tot ce vă înconjoară: de florile parfumate, de soarele ce strălucește azi pentru voi, de albastrul cer senin.

Este ziua în care vei scoate amintiri din străfundul inimii și le vei mângâia cu nostalgie, cu grija unei mame care își alintă puiul ce doarme la pieptul ei.

Este ziua în care te vei scutura pentru o clipă de hainele grele ale neajunsurilor, problemelor și grijilor ca să repiri din nou încrezător în ziua ce tocmai a început.

Este ziua în care îți vei reînvia speranțele moarte și vei da contur unor vise demult ațipite, prăfuite, aruncate la întâmplare în podul cu vechituri.

Este ziua în care vei zâmbi mai mult și mai sincer tuturor și mai ales ție însuți... de dragul copilului ce ești încă, dar ai uitat...

La mulți ani, copile! Zâmbește! :)