Jurnal de recunoștință (1) - 23 aprilie 2020

Sursa :unsplash.com 

Astăzi, la fix 9 ani de Petals of Isabelle, sunt recunoscătoare că am reușit să scriu această poezie în doar câteva minute, după luni întregi de pauză de scris.  

Știam demult, știam să scriu, 

Cuvintele curgeau râu viu, 

Veneau la vale-nvolburate

Și le prindeam ușor pe toate. 

Până când albia a secat

Și tot pământul s-a uscat. 

Cuvintele sunt acum seci, 

Fără de viață sunt și reci. 

S-au ofilit, au dispărut, 

S-au transformat în gând mărunt, 

S-au dus departe, în pustiu

Și iarăși nu mai știu să scriu...