Despre magie

Magia unei îmbrățișări cu parfum de soare,

magia unui basm trăit în copilărie printre balauri și feți frumoși,

magia unui secret împărtășit sub candoarea unei nopți pistruiate,

magia imaginației scăpate de sub control,

magia unei inimi delicate care zboară alături de tine, fără să știe,

magia unui zâmbet angelic în culori,

magia increderii câștigate fără efort,

magia unei nopți vibrând note fascinante de privighetoare,

magia unei cireșe cu ochi albaștri,

magia mrejelor în care te prind copiii prin jocul lor,

magia unui suflet somnoros în pijama,

magia pașilor ce-și dau întâlnire pe la colțuri,

magia lumilor pufoase de dincolo de nori,

magia unor ferestre împodobite iarna cu nasuri turtite, dar fericite,

magia unei promisiuni desenate cu degetul printre stele,

magia foșnetelor inimii atunci când iubirea te-mblânzește...

Not good enough, but...

I’m immature enough to drive you crazy,

but wise enough not to be lazy

when the sun caresses my dreams

in the morning.

I’m sweet enough to pretend I’m a child,

but tamed enough not to go wild

when the magic forest whispers

untold stories.

I’m strong enough to embrace my fears,

but weak enough to hide my tears

when life makes fun of me

beyond silence.

I’m kind enough to share my light,

but dark enough to lie I’m bright

when the crowded sky steals my sun

without mercy.

Cu primăvara-n suflet

M-am născut așa, simplu, din natură,

dintr-un curcubeu și o picătură

de ploaie nervoasă și rece

când timpul se-ntreba ce se petrece.

M-am născut strângând în brațe-un nor,

când nu știam să râd, dar știam să zbor;

și am zburat cu fluturii, printre flori,

am învățat să plâng în mii de culori.

M-am născut cu flori de cireș în mână,

cu stele-n privire și aripi de zână,

cu Aprilie drept naș, primăvara drept nașă

cu cer și izvoare - cea mai scumpă cămașă.

M-am născut printre foșnete fără să știu,

printre petale pictate seara târziu,

printre cuvinte și lumi întortocheate,

să curg printre oameni în tablouri abstracte.

I do! I do! I DO!

Do you know how it feels to see hearts and minds, not people, and most of all, to be able to read each of them, word by word?

Do you know that moment when you stop the music because you need to listen to your thoughts?

Do you know that moment when you want to help, but you can’t and all you can do is just stand there and stare powerless?

Do you know how it feels to be on the other side of the river?

Do you know that moment when you literally kill a dream because it’s more than impossible to make it come true?

Do you know how it feels to have only one heart and too many people to love?

Do you know how suffocating and painful listening to someone’s favourite song can be?

Do you know how powerful words can be and how many worlds you can build or worse, destroy with them?

Do you know that all the stress you are hosting inside will eventually tear you apart?

Do you know that you are not in this world to suffer, but to meet a limited number of people? Once the target is achieved, you’ll be dead and gone.

Lasă-mă, dar nu mă lăsa...

Când râd ca un copil fericit, lasă-mă!

Inocența este cea mai de preț magie a mea.
Când plâng fără un motiv serios, lasă-mă!

Am nevoie de lacrimi ca să fiu în armonie cu mine însămi.

Când complic lucrurile fără sens, lasă-mă!

Dacă n-aș fi complexă și aiurită, nu m-ai iubi.

Când mă agit pentru ceea ce numești "nimicuri", lasă-mă!

Pentru mine orice detaliu contează mai mult decât crezi.

Când tac și privesc pierdută în zare, lasă-mă!

Am nevoie să visez la fel cum tu ai nevoie să respiri.

Când citesc ore în șir fără să te observ, lasă-mă!

Sunt cum sunt pentru că am trăit atâtea vieți printre pagini.

Când mi-e frig și tremur zgribulită, nu mă lăsa!

Căldura brațelor tale sunt căminul meu pe orice vreme.

Când mi-e teamă de întuneric, nu mă lăsa!

Fără ochii tăi mă pierd și sub cel mai senin cer.

Când adorm și înfrunți singur orele târzii, nu mă lăsa!
Am nevoie să-mi veghezi visele și să alungi monștrii.

Când alerg speriată de realitate, nu mă lăsa!

Colorează-mi dorințele și le voi împărți mereu cu tine.

Când ploaia îmi inundă gândurile, nu mă lăsa!
Luminează-mi zilele și eu îți voi ocroti nopțile.
Când îmi aduc furtunile cu mine, nu mă lăsa!

Nimic nu este mai liniștitor decât existența ta.