Sâmbătă dimineața.
Sunt
trează de aproape o oră. El încă doarme și nu știe că va savura
clătitele lui preferate la micul dejun: cu cremă de ciocolată și banane.
Vom sorbi apoi împreună câte un cappuccino aromat și cremos și vom lua
Bucureștiul la picior, așa cum obișnuim să facem de ani de zile,
ținându-ne de mână și descoperind mereu câte ceva nou... numai bun de
fotografiat. :)
Am deschis larg fereastra de la bucătărie,
să mă pot bucura de cerul albastru și fără nori, de verdele teilor ce se
pregătesc să ne umple sufletele de parfum ceresc.
Un vecin
fumează foarte aproape. Nu îl văd, dar simt fumul de țigară ce probabil
îi invadează plămânii, alături de o cafea proaspăt măcinată și
preparată.
Păsările ciripesc și vreau să cred că vor să mă
invite afară, să profit alături de ele de soare, de căldura ce se tot
lasă așteptată de câteva săptămâni bune, de flori și parcuri, singurele
mici plăceri care îmi domolesc sufletul agitat într-un oraș atât de
zgomotos.
Se anunță o zi superbă! :)
Ah, nu mai am cuvinte, cât de frumos sună totul! :)
ReplyDeleteMerci frumos :) Inspirat din realitate :)
DeleteCe frumos scrii!
ReplyDeleteMerci, Liuba! Te pup :*
Deletecât de frumos ai scris despre o dimineaţă începută atât de plăcut !!!
ReplyDeletecu drag, îţi doresc să ai parte numai de asemenea zile !
Mulţumesc mult pentru apreciere! :) Un weeknd plăcut şi luminos îţi doresc!
Delete