Sunday, June 15, 2014

Cerneală pe un petic de piele


sursă foto

De câteva luni bune, am dat peste poza asta care mi-a rămas pe creier şi pe retină.

Acum stau şi mă întreb cum ar fi dacă într-o bună zi aş decide că vreau să-mi rămână şi pe piele. Undeva pe umărul drept, mic-mititel, discret... un tatuaj!

Îmi place mult simbolistica imaginii: infinit care mă duce cu gândul la eternitate, la visare, la faptul că în mintea şi sufletul nostru nu există limite.

Un semn al infinitului care se continuă cu păsări în zbor. Însemnând pentru mine că pot fi liberă cu adevărat, faptul că pot zbura cât de sus vreau, că pot visa haotic cât de mult mă ţine imaginaţia, că pot depăşi orice graniţe, că mă pot descătuşa de toate greutăţile doar la un simplu fâlfâit de aripi.

Mă amuz amintindu-mi că eram complet contra tatuajelor până acum câţiva ani, când am devenit mai tolerantă şi mi-am zis că fiecare este liber să facă ce vrea cu corpul lui.

De aici până la a-mi schimba şi mai mult părerea nu a fost decât un pas... sau o imagine de pe internet.

Deci: ce-ar fi dacă...?

No comments:

Post a Comment

Un 2024 cât mai bun!

Pexels: Jill Wellington Sunt aproape 3 ani de când nu am mai scris aici și mai pe nicăieri. Prioritățile au fost altele, viața s-a scurs ori...